GK University - шаблон joomla Создание сайтов

Articole Mass - Media

Mai aveți zile de concediu? Mare atenție la enterocolită, boala care strică orice vacanță. Interviu  dr. Adela Burac, medic primar Boli Infecțioase, Dorna Medical Suceava

enterocolita1 sept2018
Cazurile de enterocolită, denumită și „boala mâinilor murdare”, sunt mult mai frecvente în perioada sezonului estival. Cu toate acestea, venirea toamnei nu înseamnă neaparat o scădere drastică a îmbolnăvirilor din cauza temperaturilor încă destul de ridicate care facilitează alterarea mâncărurilor.
CITEȘTE ȘI:  Enterocolitele la copii în vacanță de vară. Sfaturi de la dr. Alina Horia, medic specialist pediatru

Afecțiunea apare în urma infecției cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți și se poate transmite de la o persoană la alta. Se manifestă prin diaree, stare de vomă, crampe abdominale, febră, dureri musculare și stare generală de rău. Mai mult, enterocolita
apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată. Din cauza episoadelor de vomă și de diaree se poate ajunge la deshidratare, iar acest dezechilibru e periculos, deoarece pot pune viața în pericol.

Despre simptomele care ar trebui să vă trimită la medic, riscurile automedicației, tratament, dar mai ales prevenția enterocolitei, am discutat cu dr. Adela Burac, medic primar Boli Infecțioase, Dorna Medical Suceava.

 

1. Ce este enterocolita?Care sunt simptomele care ne alarmează și ne trimit la medic?


 Enterocolitele sunt infecții ale tubului digestiv, altfel spus sunt boli diareice acute, de cauză infecțioasă. Diareea este emisia a mai mult de trei scaune pe zi .Un scaun diareic este situația în care acesta nu-și păstrează o formă proprie, luând forma conținătorului.


 Elementele de gravitate care ne obligă să ne prezentăm la medic sunt:


 - diareea abundentă, scaune numeroase, scaune gleroase și sangvinolente;
 - asocierea cu vărsături;
 - febră ridicată;
 - toleranță generală în funcție de teren (vârstnici, sugari, boli cornice, diabet, imunodepresie);
 - semnele de deshidratare(pliu cutanat persistent,limbă „prăjitä”,hipotensiunea,scădere în greutate); de menționat că gradul de deshidratare crește în cazul asocierii diareei cu vărsăturile și febra.


 Această abordare permite determinarea conduitei inițiale:
 -pacienții cu stare generală bună sunt fără semn de îngrijorare - beneficiază de tratament simptomatic ce comportă o rehidratare orală adaptată și eventual ,medicamente care încetinesc tranzitul (Smecta, Hydrasec);
 -existența semnelor de gravitate sau un teren cu risc justifică :
 a) examene complementare,inclusive o prelevare de scaun;
 b) o rehidratare supravegheată;
 c) tratament antibiotic;
 d) deseori spitalizare.
   
 
 2. Mulți oameni recurg la automedicație sau remedii homeopate. Ce sfaturi le-ați da acestora?
 
 De dorit este ca în momentul apariției simptomelor, pacientul să se prezinte la medic, dar pot fi și măsuri pe care pacientul le poate lua înainte de a se prezenta la medic:
 a) hidratarea - se pot administra săruri de rehidratare orală care înlocuiesc pierderile de lichide și electroliți;
 b) diete restrictive;
 c) tratamentul simptomatic: Metoclopramid ,fermenți pancreatici;
 d) antidiareice (Smecta, Hydrasec);
 e) probiotice pentru refacerea florei instestinale, mai ales în cazurile în care diareea a apărut după administrare de antibiotice.
 Pacientul nu trebuie să recurgă la tratamentul cu antibiotice decât la recomandarea medicului.

 3. Care este tratamentul corect al enterocolitei?
 
Tratamentul va fi individualizat în funcție de formă clinică și vârstă. Ca regulă generală, în formele comune de toxiinfecție alimentară, nu sunt indicate antibioticele. Dacă se iau corect măsurile de hidratare, organismul se va debarasa singur de agenții patogeni în cauză. Fac excepții de la această regulă:


 - formele severe complicate;
 - formele prelungite;
 - formele de boală cu febră;
 - diareile determinate de anumiți agenți patogeni care au mecanism citotoxic de producere a bolii;

enterocolita2 septembrie2018
Tratamentul cu antibiotic trebuie prescris numai de către medic, nu se va administră că automedicație. Dieta este obligatorie în toate cazurile. Pentru primele 12-24 ore se recomandă preponderent lichide îmbogățite cu electroliți: supă de zarzavat normal sărată, apa plată, ceai de mentă, orez fiert, morcov fiert. După această perioadă, se adaugă pâine prăjită, pilaf de orez cu morcov, supă de legume pasate cu carne slabă, pesmet, carne slabă fiartă sau grătar. Se continuă hidratarea cu apa plată, săruri de rehidratare orală, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu glucoză.
 Apoi se adaugă în dietă, brânză de vaci proaspătă, iaurt în cantități mici, progresive, ou fiert tare, perișoare dietetice fierte.
 În cazul sugarilor cu enterocolită care sunt alimentați natural - nu se întrerupe alimentarea la sân în timpul episodului diareic.

 4. Ce alimente trebuie evitate în primele 3-7 zile de boală?


 - fructele și legumele crude(având depozit celulozic abundent);
 - varză,fasolea uscată,salată de vinete, mâncărurile grase care solicita descărcare mare de bilă, cu efect laxativ;
 - afumăturile;
 - dulciurile concentrate,ciocolată;
 - condimentele iuți;
 -cartofii,sucurile de fructe (risc de fermentație);
 -laptele (la sugari se va folosi laptele praf fără lactoză).


 Tratamentul simptomatic:
 -  se combat grețurile și vărsăturile cu Metoclopramid;
 - se combat colicile abdominale cu antispastice (No Spa) ;la sugari ,compresele calde pe abdomen (NU fierbinți!) au ușor efect antispastic;
 - se administrează antidiareice (Smecta, Calciu Carbonic, Hydrasec);
 - nu se administrează în diareile infecțioase preparate care opresc tranzitul intestinal, de tipul Loperamid (Imodium),codeină.
 
 Tratamentul patogenic:
 -hidratare cu soltii orale – se găsesc sub formă de plicuri cu pulbere care se dizolvă în apa plată sau ceai la temperatură camerei sau sub formă de gel.
 -hidratare cu soluție perfuzabilă în cazurile severe,cu deshidratare importantă,care necesită spitalizare.

 5. Iarna este sezonul răcelilor și a gripei, vara al virusurilor care provoacă enterocolitele. De ce aceștia se activează în sezonul cald?
 
Enterocolitele au sezonalitate de anotimp cald (vară-toamnă) din cauze care țin în principal de oportunitățile mai mari de transmitere fecal-orală, dar și de condițiile favorabile de multiplicare a microorganismelor. Dar există și enterocolite care sunt mai frecvente iarnă ,de exemplu enterocolita cu Rotavirus, legat de modalitatea de supraviețuire a acestui virus.

 6. Vara și toamna, foarte mulți români pleacă în concediu la mare și iau de multe ori mâncare de la tarabe improvizate (șaorma, hamsii, clătite). La ce riscuri se expun?
 
La persoanele care călătoresc în alte zone, poate să apară așa-numită „diaree a călătorilor”. Fără a fi nici cea mai frecventă, nici cea mai gravă boală în timpul unei călătorii, este cu siguranță cea care strică buna-dispoziție.  Alimentele cu riscul cel mai mare de a produce diareea în timpul deplasărilor sunt cele consumate fără preparare termică, apa potabilă locală, fructele crude spălate cu apa locală, cuburile de gheață, alimentele oferite de negustorii ambulanți pe străzi, carne insuficient preparată termic. Sunt lipsite de risc, băuturile îmbuteliate industrial, apa plată, vinul, berea, cafeaua și ceaiul fierbinte. Apa locală nu produce îmbolnăviri dacă este consumată fiartă și răcită.

enterocolita3 septembrie2018
 
 7. Ce ar trebui să conțină trusa de prim-ajutor a celor care pleacă în vacanță?


 - medicamente pentru enterocolită: săruri de rehidratare orală, Metoclopramid, No Spa, cărbune medicinal, Triferment, Smecta, Omeprazol, Ranitidină;
 - medicamente pentru infecții respiratorii:antiseptice orale, decongestionante nazale;
 - antalgice, antipiretice: Paracetamol, Ibuprofen, Algocalmin;
 - pansamente, plasturi, soluții antiseptice;
 - antialergice;
 - antihistaminice;
 - antibiotice: pentru acestea ,se recomanda a se consulta cu medicul curant sau cu medicul de familie.
 Pentru „diareea călătorului” de prima intenție se administrează florochinolone, de tipul Ciprofloxacinei sau macrolide, de tipul Azitromicinei.
 Trusa mai poate conține și antibiotice care nu se absorb din intestin de tipul rifaximinei (Normix), Furazolidon, Ercefuryl.
 Să nu lipsească din nicio deplasare medicația cronică a fiecărui bolnav!
 

 8. Există vreo posibilitate de contagiere a celorlalți de către bolnavul de enterocolită?


Sursa de infecție este omul, prin bolnavi cu forme clinice manifeste sau inaparente de boală. În cazul infecției cu Salmonella, există și excretori cronici,pe perioade îndelungate (luni de zile). Transmiterea se face prin contact direct, în familie sau în colectivități sau prin apa și alimente contaminate cel mai des prin intermediul vectorilor și al mâinilor murdare.

enterocolita4 septembrie2018 
 
9. Ce analize recomandați pentru depistarea bolii? Există la Dorna Medical posibilitatea acestor proceduri?
 
 Atât analizele din sânge necesare în cazul unei enterocolite, cât și cele din scaun, pot fi efectuate  la Laboratorul Dorna Medical.
 a) Examenul materiilor fecale cuprinde:
 - coprocitograma - este o analiză de mare ajutor în decizia terapeutică.Ne spune în timp scurt dacă există elemente inflamatorii (neutrofile) sau chiaridentifică anumite bacterii și precizează prezența fungilor.
 - coprocultură –identifica bacteria în cauza(ne spune exact ce microb a determinat enterocolită);
 - examenul coproparazitologic;
 - determinarea antigenelor unor microorganisme în scaun (de exemplu, Ag Giardia).
 b) Analizele din sânge:
 -hemoleucogramă, probele inflamatorii (VSH, CRP, fibrinogen) ne orientează dacă diareea este infecțioasă sau nu, ne atrag atenția asupra severității bolii.
 -funcția renală este afectată în deshidratarea severă – uree,creatinină;
 -bilanțul electrolitic - în îmbolnăvirile severe.
 c)Și alte analize pot fi solicitate de medicul curant pentru a preciză severitatea bolii și a ajută la diagnosticul diferențiat.
 d) Investigații imagistice :-recto-sigmoidoscopia este indicată dacă dignosticul nu a fost făcut încă prin altă metodă și diareea persistă.  

 10. Aveți câteva recomandări pentru ca românii să prevină o astfel de afecțiune?
 
 a) Profilaxia se face în primul rând prin măsuri de igiena și măsuri de educație sanitară a populației:


 -spălarea pe mâini înainte de prepararea alimentelor,înainte de masă,înainte și după folosirea toaletei.
 -condiții corespunzătoare de păstrare a alimentelor;
 -împiedicarea accesului la alimente,a vectorilor (muște,țânțari etc.) și rozătoarelor;
 -pregătirea corectă a conservelor casnice (respectarea procedurilor termice de sterilizare);
 -consumul alimentelor din carne, după preparare termică adecvată;
 -atenție la timpul de stocare a alimentelor în frigider;
 -atenție la modul de depozitare a alimentelor în frigider: legumele și fructele separat de carne crudă și, separat, de brânzeturi.

enterocolita5 septembrie2018
 b)Măsuri la depistarea unui caz de boală:


 - izolarea bolnavului la domiciliu sau în spital;
 - profilaxia îmbolnăvirii la persoanele aflate în contact cu bolnavul.
 c) Profilaxie specifică(imunizare,vaccinare)


 Dintre bolile cu transmitere digestivă se pot preveni prin vaccinare poliomielita (vaccinarea antipoliomielită face parte din schema de vaccinare obligatorie a copilului) și febră tifoidă (la cei care călătoresc în zone endemice).

În orice caz, nu ignorați niciun simptom de-al acestei boli și adresați-vă specialistului!

Programați-vă la:
0330 100 427
0751 516 175
0751 191 445