GK University - шаблон joomla Создание сайтов

Articole mass-media

Traumatismele ortopedice ale  locuitorilor din zona de munte. Interviu cu dr. ortoped Marius Sainiuc

Bazinul Dornelor oferă o gamă largă de activități recreative, iar în sezonul estival și de iarnă, numărul orășenilor și se triplează. Turiști de pretutindeni, români și străini, tineri și pensionari, vin în Bucovina să practice diverse sporturi și să aibă grijă de sănătatea lor. Fiecare, după caz! Fie că sunt pasionați de drumeții, tiroliană, escaladări muntoase, de cycling, alergat, schi, turiștii nu-și iau de multe ori măsuri de precauție înainte de a se aventura în diverse activități! Și localnicii ignoră de multe ori durerile „ascuțite” – („lancinante”) de la nivelul membrelor sau de la spate. Fie că se dedau muncilor agricole (cositul și strângerea fânului în livezi și pe terenuri abrupte), lucrului în pădure (exploatarea forestieră), colectării ciupercilor și a fructelor de pădure, bucovinenii sunt expuși mai multor riscuri de natură ortopedică și nu numai.

Despre traumatismele specifice zonei montane am discutat cu dr. Marius Sainiuc, medic specialist Ortopedie-Traumatologie la Dorna Medical.

1. Ce măsuri de precauție ar fi bine să ne luăm înainte de a porni într-o drumeție, de a ne aventura să culegem hribi în pădure? Ne recomandați un anumit tip de încălțăminte, de exemplu?

Orice excursie montană vine cu un anumit grad de entuziasm, și în așteptarea acestui moment, tendința este să omitem anumite detalii legate de echipamentul folosit. Muntele promite mereu o aventură (pe care ne-o dorim fericită!) însă absența unui echipament corespunzător terenului pe care urmează să mergem poate fi factorul care face diferența dintre o aventură reușită sau una la care finalul este vizita la medicul ortoped. Recomand tuturor celor care merg chiar și într-o plimbare pe munte să utilizeze încălțăminte adecvată (nu pantofi pentru sport, balerini sau crocs) pentru a reduce riscul de accidentare. Cu siguranță cei din magazinele cu profil sportiv vor fi bucuroși să vă sfătuiască cu privire la alegerea unui tip de încălțăminte adecvată.

Și bineînțeles, să deosebiți hribii de ciupercile care sunt comestibile o singură dată.

2. Când este total contraindicat, din punct de vedere meteorologic, să mergem pe dealuri sau pe munte?

În zona noastră, dacă am merge pe munte doar în perioadele însorite, probabil ca am ieși de 3-4 ori pe an din casă. Însă atât timp cât avem echipament adecvat, o ploaie ușoară nu reprezintă o contraindicație. Dacă totuși există avertizări ale meteorologilor sau ale salvamontiștilor, e bine să avem în vedere opinia experților în domeniu.

3. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni în urma cărora vă calcă pragul cabinetului cei mai mulți pacienți, domnule doctor?

Statistic vorbind, patologia ortopedică are o distribuție bimodală. Pacienții sunt fie tineri, cu leziuni traumatice (leziuni de menisc, fractură de epifiză distală de radius - de pumn n.r. -  sau de gleznă), fie mai în etate, cu leziuni artrozice, degenerative (hernie de disc, gonartroză, coxartroză).

4. Care sunt primele „simptome” care ar trebui să ne alerteze și să ajungem la medic?

Inflamația și durerile care se mențin constante la nivelul unei articulații sau a unui membru mai mult de 2 zile, durerile care iradiază din coloana lombară înspre picior, membrele deformate posttraumatic. Totuși sunt bineveniți și pacienții care vin doar să ceară o opinie sau o a doua opinie profesională.

5. Nu de puține ori, mulți oameni ignoră anumite dureri articulare și încearcă „să se oblojească” cu remedii homeopate. Pot să își facă mai mult rău cu proceduri rudimentare, ceaiuri, comprese și automedicamentație după ureche?

În cazul problemelor articulare care evoluează de ani de zile, cred că pacienții care nu folosesc tratamente homeopate sunt excepții. Nu cred că pot avea un efect dăunător semnificativ, totuși nici nu ameliorează situația. De cele mai multe ori pacienții relatează că au utilizat tot felul de remedii recomandate de vecini, mătuși sau colegi de suferință, iar când toate acestea s-au dovedit ineficiente, se prezintă la consultul medical.

6. E un mit sau unadevăr: „Un menisc rupt îţi zgârie cartilajul şi o să ţi-l strice“, „Ruptura de menisc este un pericol pentru genunchi“? De ce?

O leziune de menisc predispune la uzură precoce a genunchiului. Comparația pe care o folosesc cel mai des este cu o ”balama care scârțâie”. Uzura unui genunchi cu leziune de menisc va fi mai crescută decât a unui genunchi normal. Deși leziunile de acest gen pot fi complexe, se rezolva sau ar trebui să fie rezolvate artroscopic, minim invaziv, și cu o recuperarea foarte rapidă. O intervenție chirurgicala artroscopică făcută la timp are potențialul de a evita apariția gonartrozei și a endoprotezării genunchiului, în perspectivă.

7. Care sunt simptomele rupturii de menisc și/ sau de ligamente? Cum se manifestă?

Rupturile de menisc apar cel mai frecvent în contextul în care genunchiul este suprasolicitat, fie în cadrul unei mișcări bruște într-un anumit grad de flexie, fie datorită flexiei forțate sau a unui traumatism. Ruptura de ligamente apare cvasipermanent posttraumatic și dă instabilitate de genunchi. În ambele cazuri se recomandă sa apelați la un specialist pentru a discuta situația și a stabili împreună conduita terapeutică.

8. Cât de mult este indicat în acest caz un examen RMN la Dorna Medical și de ce este superior unei simple radiografii?

În cazul leziunilor de meniscuri și de ligamente, radiografia este irelevantă. Radiografia se face doar la indicația unui medic (de obicei cele făcute din proprie inițiativă sunt făcute în incidențe nespecifice patologiei), în cazul traumatismelor osoase sau a patologiei artrozice. Frecvent vin pacienți cu radiografii de coloană lombară pentru hernie de disc sau cu radiografie de genunchi pentru leziune de menisc, care sunt perfect normale. Pentru leziunile de părți moi se recomandă efectuarea unui RMN, dar căutând specific o anumită leziune, în urma examenului clinic. Conceptul de scanare ”de sus până jos” există numai în serialele televizate pseudomedicale.

9. Are Dorna Medical dotări corespunzătoare pentru investigațiile de natură ortopedică?

 Pe partea de imagistică medicală, in cadrul Dorna Medical avem aparatură pentru toate examinările care sunt solicitate în mod uzual în Ortopedie și Traumatologie. Avem posibilitatea de a face radiografii în cazul traumatismelor de membre, computer tomograf (CT) in cazul traumatismelor de bazin, traumatismelor articulare sau a celor complexe și RMN în cazul leziunilor de părți moi, a tumorilor etc. Beneficiem de aparatură performantă, aclași tip de aparatură s-ar folosi și dacă pacientul este examinat în Portugalia, Norvegia sau Elveția. Fiecare tip de leziune este investigată imagistic în mod specific și până acum nu a fost nevoie să trimitem pacientul pentru imagini complementare în altă instituție medicală.

 10. În ultimii ani, se mizează pe interdisciplinaritate în practica medicală actuală. Este valabil și în policlinica noastră?

Medicina modernă presupune colaborare interdisciplinară fără discuții, pentru că fiecare medic specialist într-o anumită ramură medicală se informează specific cu privire la patologiile domeniului său de expertiză. Este imposibil ca un singur om să știe tot ce există în domeniul medical; așadar, fără o colaborare bună, practicarea medicinii este incompletă. În cadrul policlinicii Dorna Medical am avut mereu parte de răspunsuri prompte și eficiente din partea colegilor și îmi doresc ca această colaborare să se mențina cu scopul de a urmări binele pacientului.

11. După cât timp ne recuperăm după o artroscopie?

Dacă este o leziune de menisc fără leziuni asociate și se practică meniscectomia, a doua zi putem călca fără probleme, nu există practice o perioadă de recuperare. În cazul leziunilor asociate complexe, să zicem o ruptură de ligament și un menisc care se pretează la sutură, după intervenția chirurgicală poată fi dată și indicația de a nu călca pe picior 6 săptămâni. Indicațiile de recuperare sunt, de obicei, individualizate.

12. Care sunt cele mai indicate metode de recuperare?

Depinde de tipul de leziune. De obicei recuperarea este bine să fie urmărită și supravegheată de o echipă de medic ortoped + kinetoterapeut, pentru a fi cât mai scurtă și efectuată corect. Există leziuni care determină hipotrofie musculară iar în partea de recuperare ne concentrăm pe tonifierea musculaturii; există leziuni care reduc amplitudinea mișcărilor articulare, atunci kinetoterapia este țintită pe mobilizare progresivă până la recuperare maximă, dacă se poate chiar și completă.

13. În contextul schimbărilor repetate de vreme din ultimii ani, care apar la intervale tot mai mici, mulți oameni au ajuns să știe cu exactitate când va fi urât afară, din cauza durerilor de articulații, în special a celor de genunchi. Dincolo de abilitatea de a prognoza vremea se ascunde totuși o problemă de sănătate. Despre ce este vorba?

Una din explicațiile plauzibile pe care le-am auzit legat de acest aspect este că schimbarea condițiilor meteorologice este precedată de modificări ale presiunii atmosferice. În cadrul unui sistem închis, cum ar fi articulațiile, creșterea presiunii determină creșterea proceselor inflamatorii, determinând apariția durerii. Astfel, cei cu sensibilitate crescută (leziuni articulare cronice) percep au posibilitatea de a „prezice” schimbarea presiunii și a ploii pe termen scurt, și au o explicație științifică a durerilor care apar datorită schimbărilor meteorologice.

În orice caz, nu ignorați nicio durere „ascuțită” și adresați-vă specialistului!

Programați-vă la:
0330 100 427
0751 516 175
0751 191 445

    

Interviu de Aura Stan, PR Dorna Medical